Legea dialogului social nr. 62/2011 reglementeaza relatia patronate-sindicate, reunind intr-un singur act normativ reglementari referitoare la: sindicate, patronate, Consiliul Economic si Social, negocierile colective de munca si solutionarea conflictelor de munca si a fost publicata in Monitorul Oficial partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.
Textul legii va putea fi vizualizat pe adresa http://www.moficial.ro/2011/0322.pdf
La data intrarii in vigoare a noii legi – 13 mai 2011 – se abroga:
– Legea sindicatelor nr. 54/2003;
– Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca;
– Legea patronatelor nr. 356/2001;
– Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca;
– Legea nr. 109/1997 privind organizarea si functionarea Consiliului Economic si Social;
– Hotararea Guvernului nr. 369/2009 privind constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial.
Punctul de vedere al organizatiei noastre sindicale a fost publicat anterior pe site-ul oficial al organizatiei, la adresa http://www.fortalegii.ro/comunicat.php?id=284
Ne vom referi in continuare la cateva din cele mai importante aspecte ale noii legi, in raport cu reglementarile anterioare.
I. Organizatiile sindicale
Dispozitii generale
Persoanele incadrate cu contract individual de munca, functionarii publici si functionarii publici cu statut special, membrii cooperatori si agricultorii incadrati in munca au dreptul sa constituie si/sau sa adere la un sindicat.
Pentru constituirea unui sindicat este necesar un numar de cel putin 15 angajati din aceeasi unitate.
Persoanele care detin functii de demnitate publica conform legii, magistratii, personalul militar din Ministerul Apararii Nationale, Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Protectie si Paza, Serviciul de Informatii Externe si Serviciul de Telecomunicatii Speciale, unitatile si/sau subunitatile din subordinea ori coordonarea acestora nu pot constitui si/sau adera la o organizatie sindicala.
Constituirea organizatiilor sindicale
Constituirea, organizarea, functionarea, reorganizarea si incetarea activitatii unei organizatii sindicale se reglementeaza prin statutul adoptat de membrii sai, cu respectarea prevederilor legale.
Dobandirea de catre sindicat a personalitatii juridice se realizeaza de la data inscrierii in registrul special al sindicatelor, tinut de judecatorie, a hotararii judecatoresti definitive si irevocabile de admitere a cererii de inscriere.
Conducerea organizatiilor sindicale
Pot fi alese in organele de conducere ale organizatiilor sindicale persoane care au capacitate de exercitiu deplina si nu executa pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesiune.
Noua lege a renuntat la prevederile care interziceau modificarea contractelor de munca ale liderilor de sindicat pe perioada mandatului si 2 ani dupa expirarea acestuia, pentru motive neimputabile acestora.
A fost mentinuta prevederea potrivit careia este interzisa modificarea si/sau desfacerea contractelor individuale de munca ale membrilor organizatiilor sindicale pentru motive care privesc apartenenta la sindicat si activitatea sindicala.
A fost eliminata prevederea care stabilea ca pe perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala contractul sau individual de munca sau, dupa caz, raportul de serviciu se suspenda.
Perioada in care persoana aleasa in organul de conducere este salarizata de organizatia sindicala constituie vechime in munca.
Patrimoniul organizatiei sindicale
Organizatia sindicala poate dobandi, in conditiile prevazute de lege, cu titlu gratuit sau oneros, orice fel de bunuri mobile si imobile necesare realizarii scopului pentru care este infiintata.
A fost eliminata din textul noii legi acordarea gratuita, de catre angajator, organizatiilor sindicale reprezentative din unitate, a spatiilor si dotarilor necesare desfasurarii activitatii, fiind inlocuita cu posibilitatea negocierii acordarii acestor facilitati in contractul colectiv de munca la nivel de unitate.
S-a introdus posibilitatea sidicatelor de a organiza si desfasura cursuri de pregatire si calificare profesionala, in conditiile legii.
Organizatia sindicala poate, in conditiile prevazute de statut:
– sa sprijine material membrii sai in exercitarea profesiunii;
– sa constituie case de ajutor proprii;
– sa editeze si sa tipareasca publicatii proprii;
– sa infiinteze si sa administreze, in conditiile legii, in interesul membrilor sai, unitati sociale, de cultura, invatamant si cercetare in domeniul activitatii sindicale, societati comerciale, de asigurari, precum si banca proprie;
– sa constituie fonduri proprii pentru ajutorarea membrilor sai;
– sa organizeze si sa sprijine material si financiar activitati cultural-artistice;
– sa desfasoare si alte activitati prevazute prin statut, in conditiile legii.
Atributiile organizatiilor sindicale
In vederea realizarii scopului pentru care sunt constituite, organizatiile sindicale au dreptul sa foloseasca mijloace specifice, cum sunt: negocierile, procedurile de solutionare a litigiilor prin conciliere, mediere, arbitraj, petitie, pichet de protest, mars, miting si demonstratie sau greva, in conditiile prevazute de lege.
In exercitarea atributiilor lor, organizatiile sindicale au dreptul de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege, inclusiv de a formula actiune in justitie in numele membrilor lor, in baza unei imputerniciri scrise din partea acestora.
In forma anterioara a legii, organizatiile sindicale puteau intreprinde actiunile prevazute de lege, inclusiv formularea de actiuni in justitie in numele membrilor lor, fara a avea nevoie de un mandat expres din partea celor in cauza.
Angajatorul poate invita sindicatul reprezentativ la nivel de unitate sa participe in consiliul de administratie sau alt organ asimilat acestuia, inclusiv in cazul administratiei publice, la discutarea problemelor de interes profesional, economic si social.
In vechea forma, angajatorii aveau obligatia de a invita delegatii alesi ai organizatiilor sindicale reprezentative sa participe in consiliile de administratie la discutarea problemelor de interes profesional, economic, social, cultural sau sportiv.
Raporturile organizatiilor sindicale cu membrii lor
Raporturile dintre organizatiile sindicale si membrii lor sunt reglementate prin statutele proprii si de dispozitiile noii legi.
Membrii alesi in organele executive de conducere ale organizatiilor sindicale, personalul de specialitate si administrativ din aparatul acestora pot fi salarizati din fondurile organizatiilor sindicale.
Membrii alesi in organele executive de conducere ale sindicatului care lucreaza nemijlocit in unitate in calitate de angajati au dreptul la reducerea programului lunar de lucru cu un numar de zile destinate activitatii sindicale, negociate prin contractul sau acordul colectiv de munca la nivel de unitate, fara obligatia angajatorului de a plati drepturile salariale pentru aceste zile.
In reglementarea anterioara, legea sidicatelor prevedea ca membrii in organele de conducere aveau dreptul la reducerea programului lunar cu 3-5 zile pentru activitati sindicale, fara afectarea drepturilor salariale.
Forme de asociere a organizatiilor sindicale
Noua lege instituie un singur criteriu dupa care se pot asocia sindicatele, in timp ce reglementarea anterioara prevedea posibilitatea asocierii dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial.
Astfel, sindicatele legal constituite se pot asocia dupa criteriul sectoarelor de activitate.
Doua sau mai multe sindicate constituite in cadrul aceluiasi sector de activitate se pot asocia in vederea constituirii unei federatii sindicale.
Doua sau mai multe federatii sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia in vederea constituirii unei confederatii sindicale.
Federatiile sau confederatiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale.
Reprezentativitatea organizatiilor sindicale
Prin noua lege se majoreaza pragul pe care trebuie sa-l indeplineasca sindicatele pentru a fi reprezentative si a fi luate in considerare la negocierea contractelor colective de munca.
La nivel de unitate, un sindicat este considerat reprezentativ, daca numarul de membri ai sindicatului reprezinta cel putin jumatate plus unu din numarul angajatilor unitati.
In reglementarea anterioara, numarul de membri ai sindicatului trebuia sa reprezinte cel putin o treime din numarul salariatilor unitatii.
La nivel de sector de activitate sau grup de unitatl, sunt reprezentative federatiile sindicale ale caror organizatii sindicale componente cumuleaza un numar de membri de cel putin 7% din efectivul angajatilor din sectorul de activitate sau grupul de unitati respectiv.
La nivel national, sunt recunoscute ca reprezentative confederatiile sidicale ale caror organizatii sindicale componente cumuleaza un numar de membri de cel putin 5% din efectivul angajatilor din economia nationala.
Indeplinirea de catre organizatiile sindicale a conditiilor de reprezentativitate se constata, la cererea acestora, de catre instanta care le-a acordat personalitate juridica, prin depunerea la instanta a documentatiei prevazuta de lege.
III. Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social
Ca urmare a retragerii Guvernului din Consiliul Economic si Social, actul normativ prevede constituirea unui nou organ consultativ la nivel national – Consiliul National Tripartit pentru Dialog Social – in vederea continuitatii mecanismului de consultari tripartite Guvern – sindicate – patronate.
Consiliul National Tripartit are urmatoarea componenta:
– presedintii confederatiilor patronale si sindicale reprezentative la nivel national;
– reprezentanti ai Guvernului, desemnati prin decizie a primului-ministru, cel putin la nivel de secretar de stat, din fiecare minister, precum si din alte structuri ale statului, conform celor convenite cu partenerii sociali;
– reprezentantul Bancii Nationale a Romaniei, presedintele Consiliului Economic si Social si alti membri conveniti cu partenerii sociali.
Consiliul National Tripartit este prezidat de primul-ministru, loctiitorul de drept al acestuia fiind ministrul muncii, familiei si protectiei sociale.
Principale atributii ale Consiliului National Tripartit sunt:
– asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat in plata;
– dezbaterea si analiza proiectelor de programe si strategii elaborate la nivel guvernamental;
– elaborarea si sustinerea implementarii strategiilor, programelor, metodologiilor si standardelor in domeniul dialogului social;
– solutionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natura sociala si economica;
– negocierea si incheierea acordurilor si pactelor sociale, precum si a altor intelegeri la nivel national si monitorizarea aplicarii acestora;
– analizarea si, dupa caz, aprobarea solicitarilor de extindere a aplicarii contractelor colective de munca la nivel sectorial pentru toate unitatile din sectorul respectiv de activitate;
– alte atributii convenite intre parti.
IV. Consiliul Economic si Social
Dispozitii generale
Principala noutate o constituie inlocuirea reprezentantilor Guvernului in Consiliul Economic si Social cu reprezentanti ai societatii civile.
Consiliul Economic si Social este institutie publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului tripartit la nivel national dintre organizatiile patronale, organizatiile sindicale si reprezentanti ai societatii civile organizate.
Consiliul Economic si Social emite avize la proiectele de acte normative, fiind consultat obligatoriu de catre initiatorii proiectelor de acte normative din domeniul sau de competenta.
Domeniile de competenta ale Consiliului Economic si Social sunt: politicile economice; politicile financiare si fiscale; relatiile de munca, protectia sociala si politicile salariale; politicile in domeniul sanatatii; educatia, cercetarea si cultura.
Atributiile Consiliului Economic si Social
Consiliul Economic si Social este organism consultativ pentru Parlamentul si Guvernul Romaniei si are urmatoarele atributii:
– avizeaza actele normative din domeniile de competenta prevazute de lege, initiate de Guvern sau de Parlament, invitand initiatorii la dezbaterea actelor normative;
– elaboreaza, la solicitarea Guvernului, a Parlamentului sau din propria initiativa, analize si studii privind realitatile economice si sociale;
– semnaleaza Guvernului sau Parlamentului aparitia unor fenomene economice si sociale care impun elaborarea unor noi acte normative;
– urmareste indeplinirea obligatiilor ce decurg din Conventia nr. 144/1976 a Organizatiei Internationale a Muncii privitoare la consultarile tripartite destinate sa promoveze aplicarea normelor internationale ale muncii, adoptata la 2 iunie 1976 la Geneva, ratificata de Romania prin Legea nr. 96/1992.
Structura Consiliului Economic si Social
Functionarea Consiliului Economic si Social este asigurata de:
– plen;
– biroul executiv;
– presedinte si vicepresedinti;
– comisiile de specialitate permanente;
– secretarul general.
Plenul Consiliului Economic si Social este constituit dintr-un numar de 45 de membri, incluzand presedintele si vicepresedintii.
Desemnarea membrilor Consiliului Economic si Social se face astfel:
– 15 membri numiti de confederatiile patronale reprezentative la nivel national;
– 15 membri numiti de confederatiile sindicale reprezentative la nivel national;
– 15 membri reprezentand societatea civila, numiti prin decizie a primului-ministru, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizatiilor pentru protectia consumatorilor, comunitatii stiintifice si academice, organizatiilor de agricultori, organizatiilor de pensionari, organizatiilor comunitatilor locale, asociatiilor care reprezinta familia si persoanele cu dizabilitati si al altor organizatii neguvernamentale.
Mandatul plenului Consiliului Economic si Social este de 4 ani.
V. Constituirea si functionarea comisiilor de dialog social la nivelul administratiei publice centrale si la nivel teritorial
In cadrul ministerelor si al altor institutii publice, precum si la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti se constituie comisii de dialog social, formate din reprezentantii administratiei publice centrale sau locale, reprezentantii organizatiilor patronale si ai organizatiilor sindicale reprezentative la nivel national.
Comisiile de dialog social au caracter consultativ, activitatea lor vizand, in special:
– aigurarea unor relatii de parteneriat social intre administratie, organizatiile patronale si organizatiile sindicale, pentru o informare reciproca permanenta asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administratiei sau al partenerilor sociali;
– consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de alta natura cu caracter economico-social.
Leave a Reply