Raportul Comisiei Europene asupra justitiei inventariaza si lupta impotriva coruptiei la nivel local. Evaluarea expertilor europeni arata ca, in 2008, doar 15% dintre cele 837 de plangeri rezolvate de comisia disciplinara au fost facute de cetateni. Doar 9 dintre ele au fost semnalate de oameni din interiorul institutiilor sub anonimat, sau avertizori de integritate, cum sunt ei denumiti in lege.
Laura Stefan, coordonator anticoruptie al Societatii Academice Romane, a explicat pentru HotNews.ro ca legea nu functioneaza „pentru ca avertizorii de integritate au de suferit daca semnaleaza cazuri de coruptie, desi formal sunt protejati prin lege”.
Proiectul de raport al CE arata ca exista o lipsa de initiativa in detectarea coruptiei la nivel local si o relaxare a inspectorilor in serviciile de sanatate si educatie regionale, dar si in ceea ce priveste autoritatile fiscale si corpurile de control din aceste institutii.
In privinta sanctionarii functionarilor publici pentru coruptie, comisia disciplinara a Agentiei Nationale a Functionarilor Publici a solutionat 837 de plangeri in 2008, si a impus 375 de sanctiuni, dintre care majoritatea au fost avertizari scrise, doar 38 de cazuri s-au lasat cu demiteri si 48 au fost deferite justitiei. „Surprinzator, putine plangeri au fost facute de cetateni, doar 15% dintre ele, si doar 9 de oameni din interiorul institutiilor sub anonimat (whistleblowers)”, arata proiectul documentului consultat de HotNews.ro
Majoritatea plangerilor sunt facute de managementul institutiilor sau de sefii acestora, iar procurorii primesc surprinzator de putine notificari in urma controalelor interne sau ale corpurilor de audit din institutii. La fel de putine notificari sunt din partea Curtii de Conturi.
Comisia recomanda intarirea in interiorul institutiilor a politicilor privind avertizorii de integritate din interiorul institutiilor, mai ales in ceea ce priveste confidentialitatea.
Laura Stefan: Sunt cazuri cu avertizori de integritate concediati
Laura Stefan, coordonator anticoruptie la Societatea Academica din Romania: „Institutia avertizorului de integritate nu functioneaza pentru ca riscurile pe care persoanele respective trebuie sa si le asume sunt mult prea mari in comparatie cu protectia oferita lor in fapt. Legea exista, dar din pacate in realitate persoanele respective au de suferit daca semnaleaza incalcari ale legii din institutiile publice, desi formal sunt protejate.
Mai concret, exista cazuri in care persoane care au facut astfel de sesizari au fost concediate, lucru interzis altfel de lege iar unele dintre ele au castigat in instanta in procesele impotriva institutiilor care le-au concediat. Sistemul administrativ extrem de politizat si intr-o tara cu un istoric comunist cum este Romania este foarte greu de implimentat un astfel de concept, cel al avertizorului de integritate.
In tarile cu un trecut bazat pe delatiune, in care delatiunea era intens folosita, un astfel de sistem nu are de luptat doar cu piedicile legale si institutionale, ci si cu mentalitatea societatii care asimileaza informarile facute de avertizorii de integritate cu delatiunea”.
Ce spune legea
In situatia in care cel reclamat prin avertizarea in interes public este sef ierarhic, direct sau indirect, ori are atributii de control, inspectie si evaluare a avertizorului, comisia de disciplina sau alt organism similar va asigura protectia avertizorului, ascunzandu-i identitatea. In cazul avertizarilor in interes public, prevazute la art. 5 lit. a) si b), se vor aplica din oficiu prevederile art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor.
Leave a Reply