Accesul la informatii despre serviciile publice din Romania continua sa fie dificil la nivelul primariilor de municipii – resedinte de judete, cu toate ca serviciile pe care le presteaza acestea se adreseaza tuturor cetatenilor iar datele despre modul in care se gestioneaza nu ar trebui sa fie cunoscute numai de un cerc restrans de functionari, se arata intr-un comunicat al Institutului de Politici Publice.
Prin proiectul „O administratie publica performanta inseamna servicii de calitate pentru cetateni”, finantat prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European, IPP a intrebat toate primariile resedinta de judet despre ce fonduri au investit pentru servicii publice primare pe care le gestioneaza (de exemplu: alimentarea cu apa si canalizare, salubrizarea, termoficarea, parcurile si spatiile verzi), cate investitii s-au facut in ultimii ani, cati cetateni beneficiaza de aceste servicii.
Principalele concluzii desprinse in urma cercetarii cuprinse in perioada aprilie – iunie 2009, se refera la urmatoarele aspecte:
1. Cu toate ca au inceput un nou mandat dupa alegerile din iunie 2008, primariile nu au nici acum informatiile organizate astfel incat sa le dea prompt publicitatii ori de cate ori un cetatean este interesat de banii publici alocati pentru aceste servicii sau de rezultatele investitiilor facute.
2. Desi ar fi normal ca toate datele financiare privind resursele alocate, sa fie afisate in paginile de internet ale autoritatilor publice locale (primariilor) care, conform legii, gestioneaza aceste servicii, este in continuare extrem de dificil si costisitor sa intri in posesia datelor publice despre serviciile locale. Primariile uita sa raspunda la solicitari de informatii, in termenul prevazut de lege, ceea ce presupune telefonarea in repetate randuri si identificarea persoanelor ce gestioneaza solicitarile de informatii despre servicii. Mai mult, informatiile sunt trimise fragmentat de catre diferiti functionari, ceea ce ingreuneaza procesul de colectare a datelor despre servicii, uneori sunt incomplete sau pe suport de hartie. Toate aceste operatiuni presupun achitarea unor costuri (cu telefonul, cu posta, legate de copiile xerox dupa raspunsul primariei etc.) pe care un cetatean obisnuit este greu sa le suporte. Cele mai multe insistente telefonice pentru a ni se comunica informatiile au privit primariile din municipiile: Alba Iulia, Botosani, Resita, Galati, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea si Vaslui. Reamintim ca legislatia nu obliga un solicitant sa insiste pentru ca informatiile cerute sa ii fie furnizate.
3. Externalizarea serviciilor publice catre companii private afecteaza grav accesul publicului la informatii despre acestea in sensul in care, de multe ori, primariile se comporta ca si cand nu ar mai detine informatii despre aceste servicii, parand dezinteresate sa urmareasca concret modul in care aceste entitati private administreaza serviciile. Desi chestionate, conform legii, de stadiul gestionarii serviciilor de catre entitatile externe contractate, primariile pretind ca nu detin date detaliate despre costuri, reclamatii, rezultate concrete, etc, uitand ca legea ii obliga sa raspunda pentru modul in care cetatenii au acces la serviciile publice. Cele mai dificile situatii intalnite cu prilejul documentarii curente au fost legate de localitati ca Bistrita, Constanta, Botosani, Sfantu Gheorghe sau Sectorul 4 din Bucuresti. In aceste localitati, primariile au repartizat cererile de informatii privind serviciile publice catre entitati private, ignorand sa mai urmareasca in ce masura acestea trimit datele solicitate de public. In general, acestea sunt si entitatile de la care datele primite nu au raspuns complet solicitarii de informatii sau nu au oferit toate informatiile la nivelul de rigoare cerut de IPP.
4. Managementul general al datelor despre serviciile publice locale nu pare a se fi imbunatatit la nivel national. Mai sunt reprezentanti ai unor primarii din Romania, cum ar fi: Primaria Municipiului Drobeta Turnu Severin, Primaria Sectorului 5 din Bucuresti sau ale Sectoarelor 3 si 6 dar si Primaria Municipiului Targu Mures care ignora sa raspunda solicitarilor de informatii de interes public despre managementul unor servicii publice de maxim interes pentru cetateni.
5. O tendinta generalizata pe care o constatam in ultimul an tine de formalismul cu care primariile trateaza termenele de comunicare cu solicitantul de informatii de interes public. Desi legea prevede ca in 10 zile de la primirea solicitarii, autoritatea sa informeze solicitantul daca si cand ii va raspunde, primariile nici nu mai tin cont de aceasta obligatie ci se prevaleaza direct de termenul maxim, de 30 de zile, in care trebuie sa ofere raspuns complet. Din 41 primarii de municipii resedinta de judet si 6 primarii de Sector din Capitala plus Primaria Capitalei, 23 dintre raspunsuri au ignorat pur si simplu obligatia de a comunica in 10 zile modul in care vor transmite raspunsul la solicitare, ceea ce indica un grad de formalism generalizat in abordarea relatiei cu societatea civila.
6. Nici actiunile in instanta in temeiul legii accesului la informatii de interes public nu au efect asupra unor primarii care continua sa ignore nu numai prevederile legii accesului la informatii de interes public ci si hotarari ale instantei care solicita autoritatilor publice sa ofere toate datele publice pe care le detin despre servicii. Nici legea si nici respectul pentru cetatean pare sa nu conteze pentru unele primarii cum este cazul celei de la Sectorul 5, ai caror lideri practica un alt tip de comunicare cu publicul decat cel legal si institutional.
Numarul proceselor in instanta pentru refuzul de a oferi acces la informatii a scazut crescand in schimb cel al proceselor datorate nerespectarii termenelor de raspuns prevazute in legea accesului la informatiile de interes public. De asemenea si numarul proceselor intentate de IPP datorita raspunsurilor incomplete a crescut in ultimii ani ceea ce indica o problema serioasa la nivelul managementului general din autoritati. Autoritatile publice locale, insuficient monitorizate de societatea civila din plan local, nu au inca practica comunicarii din oficiu si in timp real a oricaror date despre serviciile publice, asa cum ar fi firesc.
EurActiv.ro
Leave a Reply